Planificarea acţiunilor

---

HealthWiki > Să ajutăm copiii surzi > Capitolul 14: Ajutor pentru părinţi şi asistenţi > Planificarea acţiunilor

---

In this chapter:

 

In this chapter:

• Capitolul 14: Ajutor pentru părinţi şi asistenţi
• Când aflaţi despre deficienţele de auz ale copilului
• Înţelegerea sentimentelor dumneavoastră
• Gestionarea stresului de îngrijire
• Grupurile de părinţi
• Planificarea acţiunilor
• Cooperaţi pentru a putea obţine o schimbare

Părinţii care lucrează în grup pot lua iniţiative pentru a rezolva diferite probleme. Iată câţiva paşi importanţi în luarea unei iniţiative:

1. Alegeţi o problemă pe care majoritatea membrilor grupului o consideră importantă. Chiar dacă va fi nevoie de mai multe schimbări, grupul poate fi mai eficient dacă lucrează la o singură problema odată. Pentru început, alegeţi o problemă pe care grupul are şansa să o rezolve repede. Apoi, pe măsură ce grupul învaţă cum să lucreze împreună, puteţi aborda probleme mai complicate.

Acum mama mea are grija de fiul meu, dar sanatatea ei este din ce in ce mai proasta.
Am o slujba noua in oras. Nu gasesc pe nimeni care sa vrea sa aiba grija de un copil surd.
Am nevoie ca cineva sa aiba grija de copil in zilele cand sunt la piata.
2. Hotărâţi-vă cum vreţi să rezolvaţi problema. Înşiraţi mai multe posibilităţi de rezolvare şi apoi alegeţi-o pe cea care foloseşte la maxim resursele şi puterile grupului.

Putem angaja pe cineva sa aiba grija de copii. Poate gasim pe cineva care cunoaste limba semnelor.
Putem face cu randul. Fiecare familie sa aiba grija de toti copiii cate o saptamana.
Arti isi cauta de lucru.
3. Faceţi un plan. Membrii grupului trebuie să facă fiecare lucruri diferite pentru a putea rezolva problema respectivă. Încercaţi să stabiliţi o dată la care fiecare sarcină trebuie să fie îndeplinită.





Guddi, tu faci parte din comunitatea surzilor. Poti sa afli daca este cineva care doreste de lucru si stie limba semnelor?
O sa ma interesez cat ar trebui sa platim pentru asta.
O sa o intreb pe Arti daca nu vrea sa invete niste semne de la mine.
4. Când vă întâlniţi, vorbiţi despre cum merge treaba. Adaptaţi-vă planul aşa cum trebuie în caz că apar dificultăţi.





Am gasit pe cineva care stie limba semnelor?
Nu, nu inca. Nu sunt multi care sa o cunoasca.
Dar Arti este nerabdatoare sa invete si sa aiba grija de copiii nostri.

Un grup cu putine resurse poate face totusi o schimbare!

Considerăm că întreaga comunitate – cartier, sat, oraş sau naţiune – are responsabilitatea de a susţine familiile care au copii cu dizabilităţi. Dar uneori este nevoie ca părinţii să lucreze împreună pentru ca întreaga comunitate să îşi asume această responsabilitate. După cum este prezentat şi în povestea ce urmează, cea a unui grup de părinţi hotărâţi din Africa de Sud, atunci când oamenii colaborează şi îşi adună toate resursele, pot depăşi obstacole şi pot construi ceva în locuri în care nu era nimic!

Construirea resurselor – puterea determinării

IÎntr-un oraş din Africa de Sud, copii cu dizabilităţi de învățare se jucau foarte rar cu ceilalţi copii şi foarte puţini mergeau la şcoală. Majoritatea părinţilor nu puteau lucra cu copiii în afara casei deoarece centrele locale de îngrijire nu vroiau să le primească copiii. Personalul centrelor li se adresa părinţilor "Nu ne puteţi spuneți ce să facem!", "Nu avem facilităţi pentru a le preda acestor copii".

Un grup de părinţi - toate mamele fără servici, foarte mulţi cu un nivel minim sau chiar fără educaţie – s-a întâlnit şi a decis că trebuie să facă ceva pentru aceşti copii şi pentru familiile lor. Au decis ca unul sau doi dintre ei să aibă grijă de toţi copiii pentru ca ceilalţi să fie liberi să îşi caute de lucru.

Nu am avut fonduri sau alte resurse speciale. Ne-am inteles ca parintii sa trimita ceva cu copiii — jumatate de varza, un morcov sau un cartof — ce avea fiecare.

Cu ele, noi, ce aveam grija de ei, faceam supa.

Mamele au organizat un program de îngrijire a copiilor. Una dintre ele s-a oferit să gătească. Una a devenit profesor. Altele îşi căutau un servici care putea fi făcut de acasă. Cei care au reuşit să îşi găsească de muncă au început să contribuie pentru cei care au avut grijă de copii şi pentru dezvoltarea unui centru de îngrijire de zi. Unul dintre părinţii cu servici a început să cumpere cărţi pentru copii.

Un asistent social auzit de acest grup şi a dorit să vadă ceea ce fac. Acesta a reuşit să obţină nişte resurse financiare de la guvernul local pentru a oferi salarii mamelor care aveau grijă de copii.

Cu unica resursă pe care o aveau – determinarea – mamele au reuşit să înfiinţeze un centru de îngrijire de zi pentru copiii lor şi astfel ele au resșit să își câștige existanța!

This page was updated:09 aug 2022