Hesperian Health Guides
Pentru a obţine cele mai bune rezultate
HealthWiki > Să ajutăm copiii surzi > Capitolul 5: Ce aude copilul > Pentru a obţine cele mai bune rezultate
Părinţii ar trebui:
|
Cuprins
Copilul poate auzi sunetele produse de vorbire?
Sunetele produse de vorbire prezintă de asemnea diferenţe în intensitate. Sunetele "t", "d", "s" şi "ş" au, de exemplu, o intensitate mai mare decât sunete precum "oo", "ee" şi "m". Acest lucru înseamnă că aveţi un copil care poate auzi doar unele sunete de vorbire.
Vă va fi de ajutor să ştiti dacă aveţi un copil care aude sunetele de vorbire de intensitate înaltă, medie sau joasă şi cât de puternice trebuie să fie sunetele pentru ca el să le audă. Încercați să observaţi sunetele pe care el pare să le audă atunci când vorbesc membrii familiei.
Copiii par să înţeleagă cuvintele atunci când situaţia face înţelesul foarte clar. Dacă cineva spune, "Adu mingea", in timp ce arată sau se uită către ea, copilul va merge să o ia. Se poate să nu fi auzit cuvântul dar a văzut persoana arătând către minge.
Pentru a afla dacă aude cuvintele sau nu, folosiţi 3 sau 4 obiecte cunoscute într-un joc, sau ca parte a unei sarcini zilnice pe care el o ştie deja. Faceţi acest lucru de câteva ori ca să aflati dacă copilul dumneavoastră aude numele obiectelor.
Mai întâi rostiţi cuvântul fără a da alte detalii. | Apoi, dacă nu înţelege cuvintele singur, rostiţi cuvântul şi priviţi apoi spre obiect. |
Hai să vedem dacă Kwame poate auzi ce spun eu.
Adu mingea. |
Adu mingea.
|
Dacă tot nu înţelege, rostiţi cuvintele, priviţi obiectul şi arătaţi către el. |
Ia mingea. |
S-ar putea ca copilul dumneavoastră să audă sunete uneori dar nu tot timpul. Aceasta nu înseamnă că aveţi un copil încăpăţânat. El pur şi simplu nu vă aude. Multe lucruri pot afecta modul în care răspunde la sunete – cum ar fi momentul zilei, foamea, sau cum se simte copilul în acea zi. Răcelile şi infecţiile la ureche pot de asemenea afecta temporar auzul copilului.
Verificaţi sunetele de vorbire pe care le poate auzi un bebeluş sau un copil
ÎÎntr-un test de vorbire, în loc de a scutura o cutie pentru a produce un sunet, persoana care testează produce sunete folosindu-şi vocea.
În acest test veţi folosi sunete simple:
- Sunetul ”m-m-m-m-m” murmurat (sunet de joasă intensitate).
- Sunetul "oo-oo-oo-oo" (sunetul "oo"ca în cuvântul "boot") (sunet de intensitate medie).
- Sunetul "s-s-s-s-s" (sâsâit) (sunet de intensitate ridicată).
Sunetul mai slab ar trebui să fie cât mai scăzut cu putinţă. Rugați o persoană cu auz normal să vă asculte şi să vă spună dacă aude sunetul pe care îl rostiţi slab
Testul se face în același mod ca şi testul de intensitate şi nivel al sunetului. Începeţi cu intensitatea cea mai joasă m-m-m-m”, producând sunetul uşor timp de 3 -4 secunde în spatele urechii stângi a copilului. Continuaţi în acelaşi mod – de la mai încet la mai tare, la urechea stângă, apoi la urechea dreaptă, de la intensitate scăzută spre intensitate ridicată. Aveți grijă să nu măriți intensitatea pe măsură ce măriţi puterea sunetului.
Copiii pot ajuta de asemenea
Copii pot de asemenea avea un rol important în verificarea auzului fraţilor, surorilor, și a altor copii din comunitate.
Cum să verificaţi bebeluşii de 4 luni şi mai mult
- Zornăiţi o cutie sau o ploscă cu pietricele înăuntru. Un copil se poate târâ în linişte în spatele bebeluşului. Asigurați-vă că bebeluşul nu vă vede. Zornăiţi cutia în spatele capului bebeluşului, întâi pe o parte şi apoi pe cealaltă parte. Vedeţi dacă este surprins.
- Strigaţi numele copilului din diferite locuri ale camerei. Vedeţi dacă răspunde în vreun fel.
Moduri de a verifica auzul copiilor dumneavoastră
Joc: Ce animal este acela?
Make one child the speaker and have him stand 4 meters (12 feet) from a line of younger children. Behind each young child stands an older child with a pencil and paper.
Mai întâi vorbitorul foloseşte o voce foarte puternică pentru a rosti numele unui animal obişnuit.
Copiii mai mici şoptesc numele auzit partenerilor lor mai mari. Ceilalți copii mai mari notează pe bucata de hârtie.
Apoi vorbitorul numeşte alte animale, fiecare mai încet, până când le şopteşte. Ceilalți copii mai mari notează fiecare nume spus de cei mici.
După ce vorbitorul a numit 10 animale, şi cuvintele celor mici au fost notate, se compara listele. Oricare dintre copii care nu a auzit la fel de multe cuvinte ca ceilalţi, sau nu le-a auzit corect, ar putea avea o problemă cu auzul.